În conformitate cu prevederile p.10, Anexa nr.1 a Legii nr. 283 din 04.07.2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază:
1. gardianul în timpul exercitării serviciului de pază, este obligat:
a) să cunoască şi să îndeplinească atribuţiile ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor, bunurilor şi valorilor încredinţate;
b) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii obiectivului păzit;
c) să păzească obiectivul, bunurile şi valorile primite sub pază şi să asigure integritatea acestora;
d) să permită acces la obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu dispoziţiile interne;
e) să efectueze controlul, la intrarea şi ieşirea din incinta obiectivului supus pazei, al persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor şi altor bunuri;
f) să nu permită accesul pe teritoriul obiectivului păzit al persoanelor suspecte și al celor aflate în stare de ebrietate;
g) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvîrşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele regulamentelor interne, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să oprească şi să predea poliţiei pe făptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luînd măsuri pentru conservarea sau paza lor și întocmind procesul-verbal respectiv;
h) să informeze imediat conducerea organizaţiei şi pe şeful ierarhic despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;
i) să informeze organele competente în caz de accidente produse la instalaţii, conducte sau rezervoare de apă, de combustibil sau de substanţe chimice, la reţele electrice sau telefonice şi în orice alte împrejurări care sînt de natură să producă pagube, precum şi să ia imediat primele măsuri după constatare;
j) în caz de incendii, să întreprindă măsuri urgente de salvare a persoanelor, a bunurilor şi a valorilor, să informeze serviciul de pompieri, poliţia, conducerea organizaţiei şi să întreprindă măsuri de stingere a focului pînă la sosirea organelor competente;
k) să folosească mijloacele tehnice de semnalizare antiincendiară şi de pază şi mijloacele de comunicaţie;
l) să întreprindă măsuri pentru salvarea persoanelor, a bunurilor şi a valorilor în caz de calamităţi naturale sau catastrofe tehnogene şi să informeze administraţia obiectivului;
m) să permită acces liber la obiectivul păzit colaboratorilor de poliţie care verifică obiectivul în scop de serviciu şi să informeze despre aceasta conducerea organizaţiei particulare de pază;
n) să contacteze poliţia în legătură cu orice faptă care poate prejudicia patrimoniul obiectivului păzit şi să acorde concurs la îndeplinirea misiunilor ce-i revin poliţiei pentru reţinerea infractorilor;
o) să păstreze secretul de stat şi alte informaţii cu accesibilitate limitată, dacă prin atribuţiile de serviciu are acces la asemenea date şi informaţii;
p) să poarte în timpul serviciului armamentul cu care este dotat şi să aplice arma numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege;
q) să poarte uniforma de culoare verde şi însemnele distinctive ale organizaţiei numai în timpul serviciului;
r) să aibă asupra sa legitimaţia de serviciu de modelul stabilit.
2. gardianul în exercitarea serviciului de pază a obiectivului, este supus următoarelor restricții:
a) să nu părăsească postul încredinţat fără a preda serviciul;
b) să nu permită accesul la obiectiv persoanelor străine, gardienilor liberi de la serviciu fără permisiunea administraţiei obiectivului;
c) să nu admită dormitul la post sau distragerea în alt mod de la serviciu, primirea de la alte persoane sau însuşirea obiectelor care nu se referă la serviciu;
d) să nu poarte uniforma de serviciu în afara zonei amplasării obiectivului păzit;
e) să nu întreprindă acţiuni ce contravin serviciului şi obligaţiilor funcţionale.
c) înainte de intrare în tură, angajaţii pazei primesc instrucţiuni în conformitate cu obligaţiile de serviciu, precum şi instrucţiuni în privinţa faptelor ce au avut loc în lipsa acestora la obiectiv, în ultimele 24 de ore, în privința specificului fiecărui post de pază, a măsurilor de securitate antiincendiară, precum şi privitor la mijloacele existente de stingere a incendiilor şi metodele de utilizare a acestora;
d) în activitatea sa, serviciul de pază se conduce de instrucţiunile aprobate de beneficiar.

Deci, la analiza cadrului legislativ d-voastră nu aveţi obligația de a lăsă rucsacul sau alte obiecte la loc special menajat în acest sens, astfel, aveți dreptul de a lua rucsacul cu Dvs, doar că serviciul de pază este obligat să efectueze controlul, la intrarea şi ieşirea din incinta obiectivului supus pazei a bunurilor d-voastră şi sunteţi obligat să vă supuneţi acestui control dacă este cazul.
Totodată, în activitatea sa, serviciul de pază se conduce de instrucţiunile aprobate de beneficiar, iată aici este necesar de verificat Regulamentului Intern al unității (agentului economic), care în marea lor majoritate prevăd, pentru a exclude diverse situaţii neplăcute, locuri special amenajate pentru păstrarea bunurilor personale atât timp cât vă aflaţi la cumpărături.

Bună ziua, da Dvs aveți posibilitatea de a cumula funcțiile în aceiași instituție.
Art. 56 alin.(2) Salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare.
Articolul 267. Dispoziţii generale
(1) Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lîngă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct.
(2) Contractele individuale de muncă prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.
(3) Munca prin cumul poate fi prestată atît în cadrul aceleiaşi unităţi, cît şi în alte unităţi.
(4) Pentru încheierea contractului individual de muncă prin cumul nu se cere consimţămîntul angajatorului de la locul de muncă de bază.
(5) În contractul individual de muncă se va indica, în mod obligatoriu, că munca respectivă se prestează prin cumul.
(6) Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.

Articolul 155. Salarizarea cumularzilor
(1) Salarizarea cumularzilor se efectuează pentru munca realmente prestată sau timpul efectiv lucrat.
(2) Mărimea salariului tarifar sau a salariului funcţiei pentru cumularzi, precum şi mărimea premiilor, a sporurilor, a adaosurilor şi a celorlalte recompense, determinate de condiţiile de salarizare, se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă şi nu pot depăşi mărimile prevăzute pentru ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.
[Art.155 al.(2) în redacția LP254 din 09.12.11, MO25-28/03.02.12 art.79]
Articolul 156. Retribuirea muncii în caz de cumulare
a profesiilor (funcţiilor) şi de îndeplinire
a obligaţiilor de muncă ale salariaţilor
temporar absenţi
(1) Salariaţilor care, în afară de munca lor de bază, stipulată în contractul individual de muncă, îndeplinesc, la aceeaşi unitate, o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) sau obligaţiile de muncă ale unui salariat temporar absent, fără a fi scutiţi de munca lor de bază (în limitele duratei normale a timpului de muncă stabilite de prezentul cod), li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii) sau pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă ale salariatului temporar absent.
[Art.156 al.(1) modificat prin LP8-XVI din 09.02.06, MO83-86/02.06.06 art.362]
(2) Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă, dar nu poate fi mai mic decît 50 la sută din salariul tarifar (salariul funcţiei) al profesiei (funcţiei) cumulate. Plata sporului pentru cumularea de profesii (funcţii) se efectuează fără restricţii, în limitele mijloacelor destinate retribuirii muncii.
[Art.156 al.(2) modificat prin LP254 din 09.12.11, MO25-28/03.02.12 art.79]
[Art.156 al.(2) modificat prin LP8-XVI din 09.02.06, MO83-86/02.06.06 art.362]
(3) Mărimea concretă a sporului pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă ale salariatului temporar absent se stabileşte în funcţie de volumul real de lucrări executate, dar nu poate depăşi 100 la sută din salariul tarifar sau de funcţie al salariatului absent. În cazul în care obligaţiile salariatului temporar absent sînt îndeplinite de mai mulţi salariaţi, cuantumul sporului se stabileşte proporţional cu volumul lucrărilor executate de fiecare din ei, în limitele salariului tarifar sau de funcţie al salariatului absent.

În conformitate cu prevederile Art.74 din Cod Nr. 1316 din 26-10-2000 Codul familiei, părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori.
Modul de plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi, iar în cazul în care lipseşte un atare contract şi părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi.
În conformitate cu prevederile Art.75 din Cod Nr. 1316 din 26-10-2000 Codul familiei, pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii, iar acest cuantum poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante.
Potrivit Art.76 din Cod Nr. 1316 din 26-10-2000 Codul familiei, în cazurile cînd părintele care datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă
plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri.
Deci, mai ântâi de toate, d-voastră puteţi încerca să obţineţi pensia de întreţine pentru copilul minor în baza unui contract cu tatăl copilului, iar în caz că nu o ajungeţi la un numitor comun,atunci puteţi solicita pensia de întreţine pentru copilul minor în instanţa judecătorească.

Bună ziua. Dacă persoana decedată are un credit, moștenitorul preia împrumutul, însă îl plătește doar în anumite condiții. Patrimoniul succesoral (patrimoniul unei persoane decedate), include atât drepturile patrimoniale (activul succesoral), cât și obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului. În cadrul activului succesoral sunt cuprinse toate drepturile reale sau de creanță ale celui care lasă moștenirea, cum ar fi: dreptul de proprietate asupra imobilelor; alte drepturi reale principale care au aparținut defunctului și care nu se sting la moartea lui, precum și drepturile reale accesorii (de exemplu ipoteca, gajul). În conținutul pasivului succesoral intră datoriile și sarcinile moștenirii. Prin datorii succesorale se înțeleg obligațiile patrimoniale ale defunctului care există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii, inclusiv datoriile defunctului față de moștenitori, indiferent de izvorul apariției lor (contract, delict, lege). Astfel, în cazul în care, succesorul va accepta ca moștenire un bun care este ipotecat sau gajat, acesta îl va prelua cu toate drepturile și obligațiile pe care acest bun le implică. Așadar, moștenitorii persoanei care a luat credit, după decesul acestuia, acceptă nu doar bunurile ci și datoriile lui.