1. Irevocabilitatea donației și excepțiile de la acest principiu

După natura sa contractul de donație este unul cu titlu gratuit și dezinteresat. Donatorul transmite bunul unei persoane conștientizând că se desparte de acel bun pentru totdeauna.

Pornind de la aceasta legea a instituit principiul irevocabilității donației, ceea ce înseamnă că odată încheiat cu respectarea condițiilor de valabilitate contractul nu mai poate fi desfăcut. Acest principiu asigură stabilitatea raporturilor contractuale și protejează terții la care poate ajunge ulterior bunul donat.

Conform art. 1207 alin.(1) Cod civil, donația este irevocabilă, cu excepția cazurilor în care dreptul de revocare al donatorului este prevăzut de lege sau contract.

Observăm că, legea acordă donatorului posibilitatea revocării contractului de donație în baza temeiurilor prevăzute de lege sau incluse de părți în contractul de donație.

Temeiurile legale de revocare sunt următoarele:

1) Revocarea donației pentru ingratitudine (art. 1210 Cod civil);

2) Revocarea donației în caz de stare de nevoie (art. 1211 Cod civil);

3) Revocarea donației din alte motive întemeiate (art. 1212 Cod civil).

Principiul libertății contractuale oferă dreptul părților să prevadă alte temeiuri de revocare decât cele prevăzute de lege. Temeiurile contractuale mai sunt denumite “întoarcerea convențională.

În baza art. 1207 alin.(2) Cod civil, donatorul poate solicita revocarea donației dacă în contractul de donație s-a prevăzut dreptul de revocare, fie în cazul în care donatarul decedează înaintea donatorului, fie în cazul în care atât donatarul, cât și descendenții săi ar deceda înaintea donatorului.

2. Revocarea donației pentru ingratitudine

Conform art. 1210 alin. (1) din Codul civil, donatorul are dreptul să revoce donația dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o persoană apropiată acestuia, fapt care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată.

Din dispoziția acestei norme deducem că ingratitudinea se poate manifesta prin următoarele acțiuni și inacțiuni:

a) donatarul a atentat la a viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia;

b) donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită față de donator sau față de o persoană apropiată acestuia, fapt care atestă o ingratitudine gravă;

c) donatarul refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreținerea datorată.

Revocarea pentru ingratitudine este exclusă dacă donatorul, în cunoștință de cauză, îl iartă pe donatar.

3. Revocarea donației în caz de stare de nevoie

Următorul temei de revocare a donației este cel prevăzut la art.1211 alin.(1) din Cod civil, potrivit căruia, donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său.

Alineatul 2 al aceluiași articole instituie prezumția potrivit căreia, donatorul nu este în stare să se întrețină dacă sunt întrunite condițiile stabilite de lege pentru a cere întreținere de la o altă persoană sau pentru a primi prestații de asigurări sociale în sistemul public, chiar dacă donatorul nu a exercitat aceste drepturi.

Drept exemple al obligațiilor de întrețineri de către o altă persoană putem menționa:

Obligația părinților de a-și întreține copiii (art. 74 din Codul Familiei)

Dreptul copiilor majori inapți de muncă la pensie de întreținere (art. 78 din Codul Familiei)

Obligația copiilor majori de a-și întreține părinții (art. 80 din Codul Familiei)

Obligația soților de a se întreține reciproc (art. 82 din Codul Familiei)

Dreptul fostului soț la întreținere după divorț (art. 83 din Codul Familiei)

Obligația de întreținere dintre frați și surori (art. 86 din Codul Familiei)

Obligația bunicilor de a-și întreține nepoții (art. 87 din Codul Familiei)

Obligația nepoților de a-și întreține bunicii (art. 88 din Codul Familiei)

Obligația copiilor vitregi de a-și întreține părinții vitregi (art. 89 din Codul Familiei)

Obligația copiilor de a-și întreține educatorii (art. 90 din Codul Familiei)

Conform art. 41 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999, drept exemple al prestațiilor de asigurări în sistemul public pot fi menționate:

a) toate tipurile de pensii;

b) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de afecțiuni generale sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de accidente de muncă, inclusiv indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav;

c) prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacității de muncă;

d) indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani;

e) ajutor de șomaj.

Dreptul de revocare este suspendat pe perioada în care donatarul întreține donatorul, iar ultimul are dreptul legal de a fi întreținut. Pe aceeași perioadă este suspendată curgerea termenului de revocare a donației.

Dacă donatarul încetează întreținerea, iar donatorul revocă donația, obligația de restituire a donatarului se va reduce cu valoarea întreținerii oferite.

Conform art. 1211 alin. (5), dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul în care de revocarea donației depinde fie aptitudinea donatorului de a îndeplini obligațiile de întreținere prevăzute de lege sau prin hotărâre judecătorească, fie apariția acelor obligații.

Această normă oferă dreptul de revocare persoanelor care au dreptul să fie întreținuți de persoana care a donat bunul unei alte persoane prin intermediul acțiunii oblice, adică să revoce donația în locul donatorului.

Spre exemplu, la întrunirea condițiilor cerute de lege, părintele inapt de muncă care are dreptul să fie întreținut de copilul său, poate solicita revocarea donației făcute de către copilul său (donator) soției acestuia sau altei rude.

4. Revocarea donației din alte motive întemeiate

Conform art. 1212 alin. (1) și (2) din Codul civil, donatorul are dreptul să revoce donația în situația în care există alte circumstanțe decisive care au stat la baza încheierii contractului (boala fatală a donatorului, intenția de căsătorie sau căsătoria donatarului, relația de căsătorie dintre donator și donatar etc.) și care s-au schimbat esențial după încheierea contractului, dacă în urma acestei schimbări:

a) folosul oferit donatarului este vădit nepotrivit sau excesiv; sau

b) este vădit injust de a obliga donatorul să respecte donația.

Alineatul 2 prevede că, dreptul de revocare prevăzut la alin. (1) apare doar dacă:

a) schimbarea circumstanțelor era atât de imprevizibilă, încât donatorul, la momentul încheierii contractului, nu ar fi putut în mod rezonabil să o prevadă; și

b) donatorul nu și-a asumat riscul acestei schimbări a circumstanțelor.

5. Temeiuri contractuale de revocare a donației

Potrivit art. 1207 alin. (2) Cod civil, contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât și descendenții săi ar predeceda donatorului.

Rezultă că revocarea va putea fi exercitată în două ipoteze:

1. dacă donatarul moare înaintea donatorului;

2. dacă atât donatarul, cât și descendenții săi mor înaintea donatorului.

Părțile sunt libere să includă în contractul de donație și alte temeiuri de revocare care ar fi compatibile cu principiul irevocabilității.

Principalul criteriu al delimitării temeiurilor admise este de a nu permit donatorului să o revoce prin voința sa. Prin urmare nu pot constitui temei de revocare:

a) dreptul donatorului de a revoca contractul fără nici un temei;

b) apariția unei condiții a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului;

c) impunerea donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de donație;

d) permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun.

6. Termenul în interiorul căruia poate fi solicitată revocarea donației

Potrivit art. 1208 din Codul civil, donatorul sau, în cazul prevăzut la art. 1207 alin. (4), moștenitorul său este decăzut din dreptul de revocare a donației în temeiul legii dacă notificarea de revocare nu este dată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce, dar nu mai târziu de 3 ani din momentul dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat.

Din această normă putem deduce următoarele concluzii:

– notificarea de revocare trebuie expediată în termen de 1 an din momentul în care el a cunoscut sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască circumstanța care îl îndreptățește să revoce;

– termenul de un an de zile este prevăzut doar pentru temeiurile legale de revocare (art. 2010, art. 1211, art. 2012 din Codul civil);

– revocarea nu poate fi realizată dacă au expirat 3 ani din momentul dobândirii de către donatar a dreptului de proprietate asupra bunului donat;

– contractul de donație poate să prevadă un alt termen de notificare pentru temeiurile contractuale de revocare.

În cazurile existenței mai multor fapte succesive care pot fi calificate ca o faptă de ingratitudine, termenul de un 1 an de zile începe să curgă din moment când donatorul a aflat sau trebuia să afle despre ultima faptă.

7. Procedura revocării donației

Conform art. 1207 alin. (3) din Codul civil, donatorul își exercită dreptul de revocare prin notificare adresată donatarului sau moștenitorilor săi.

Potrivit art. 22 din Codul civil, se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. Notificarea poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor dacă legea sau actul juridic nu impune o anumită cerință de formă.

Astfel, donatarul poate revoca donație prin expedierea prin poștă sau altă modalitate a unei notificări scrise adresată donatarului sau moștenitorilor săi.

Noile reglementări cu privire la contractul de donație nu descriu ce poate întreprinde donatorul care a exercitat dreptul de revocare în cazul în care donatarul refuză să restituie bunul imobil, sau admitem că acceptă se restituie bunul, care ar fi actul în baza căruia organul cadastral va opera modificările în Registrul bunurilor imobile.

a) Dacă după expedierea notificării donatarul recunoaște corectitudinea revocării și acceptă să restituie bunul imobil, atunci părțile se pot adresa unui notar pentru a încheia un nou act juridic (contract, tranzacție, acord etc.) în baza căruia organul cadastral îl va înregistra pe donator în calitate de proprietar.

b) Dacă după expedierea notificării donatarul refuză să restituie bunul imobil și nu recunoaște revocarea, atunci donatorul se va adresa în instanța de judecată cu o acțiune privind constatarea revocării donației și obligarea restituirii bunului imobil. În baza hotărârii instanței de judecată organul cadastral va opera modificările.

8. Mijloacele de apărare a donatarului împotriva revocării abuzive

În cazul în care donatarul primind notificarea de revocare consideră că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru revocarea donație, acesta poate să nu recunoască notificarea invocând „exercitarea unui drept inexistent”.

Conform art. 1207 alin. (3) din Codul civil, un act juridic unilateral nu produce efectele juridice avute în vedere de autorul său în măsura în care prin act se exercită un drept subiectiv care nu există ori pentru exercitarea căruia nu sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege sau actul juridic.

În acest caz părțile se pot adresa în instanța de judecată cu o cerere privind constatarea valabilității notificării sau dacă aceasta nu produce nici un efect juridic.

Dacă instanța va constata valabilitatea notificării de revocare și bunul urmează a fi restituit, atunci donatarul are la îndemână toate instrumentele de apărare prevăzute de art. art. 1990-1995 din Codul civil.